În urma unor atacuri la adresa activităţilor noastre legionare din partea prietenilor dar şi datorită repetării CRETINE, DAR ŞI CU REA INTENŢIE, DE CĂTRE DIVERSE PERSOANE, A IDEII CĂ MIŞCAREA LEGIONARĂ ERA INTERZISĂ DE LEGILE DATE DE ION ILIESCU IMEDIAT DUPĂ REVOLUŢIA DIN '89, am publicat în revista Puncte Cardinale un drept la replică:
Revista „Puncte Cardinale” – Nr. 2/50 – Februarie 1995, pagina 11.
DREPTUL LA REPLICĂ
Modul în care
dl. Răzvan Codrescu a prezentat în „Puncte Cardinale” (anul IV, nr. 11/47, pg.
19) înfiinţarea unui cuib legionar în Bucureşti(o iniţiativă puţin teribilistă,
inclusiv prin denumirea ostentativă – Cuibul Legionar <<Horia
Sima>>), precum şi repetatele afirmaţii eronate despre situaţia Mişcării
Legionare în cadrul legal actual, apărute inclusiv în „Puncte Cardinale” şi în
„Gazeta de Vest”, l-au determinat pe dl. Şerban Suru să ne trimită spre
publicare „Dreptul la replică” pe care îl reproducem mai jos. (S-a folosit prescurtarea ML pentru Mişcarea
Legionară)
MIŞCAREA LEGIONARĂ ŞI LEGISLAŢIA
ACTUALĂ
După mai bine de 50 de ani de teroare şi minciună
datorate dictaturii Iui Carol al II‑lea, a lui Antonescu, dar mai ales a
comuniştilor, populaţia României. în majoritatea ei covârşitoare, trăieşte cu
idea că ML a fost şi este o organizaţie criminală şi deci sigur trebuie să fie
interzisă de legislaţia actuală. Concluzia respectivă este falsă şi se
datorează faptului că, foarte mulţi oameni nu citesc şi nu studiază legile,
chiar şi dintre cei care prin natura profesiei lor (avocaţi, jurişti, notari,
procurori, judecători, ofiţeri de poliţie şi SRI, parlamentari etc.) ar trebui
să o facă.
Lumea
românească crede că în următoarele acte se fac referiri negative la adresa
fenomenului legionar:
- în
I) Constituţia României votată în 1 991; II) Codul Penal; III) Legile de
înfiinţare a partidelor politice şi IV) Legea privind siguranţa naţională a
României. Să le luăm pe rând:
I) În Constituţia
actuală nu se pomeneşte nicăieri despre ML sau fenomenul legionar, despre
fascism sau extremism, despre “ideologii”, indiferent de natura lor. Cuvintele
“fascism”, “comunism”, “legionarism”, “extremism”, “ideologie" nu se
întâlnesc deloc în Constituţie. Dar nu numai atât; până la pagina 23 articolele
Constituţiei sunt cu adevărat bune, în înţelesul creştin al cuvântului (cu
câteva mici şi nesemnificative excepţii). Trebuie remarcate astfel: art.8 -
Pluralismul şi partidele politice; art.29 - Libertatea conştiinţei’, art.30 -
Libertatea de exprimare; art.31 - Dreptul la informaţie; art.36 - Libertatea
întrunirilor; art.37 - Dreptul de asociere. Vom cita câteva aliniate mai
importante din art.29, al. 1: “Libertatea gândirii şi a opiniilor precum şi
libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni
nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă,
contrar convingerilor sale” (cu alte cuvinte astăzi nu mai există delictul de
opinie, precum era în perioada celor trei dictaturi mai sus amintite); din
art.30, al. 1: 'Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor, sau a
credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris,
prin imagini, prin sunete sau prin mijloace de comunicare în public sunt
inviolabile”; al.2: “cenzura de orice fel este interzisă”; al.4: “Nici o
publicaţie nu poate fi suprimată”; art.31, al. 1: “Dreptul persoanei de a avea
acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”; al.4:
“Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure
informarea corectă a opiniei publice” (deci cei care declară în public că sunt
adepţi ai ideologiei şi doctrinei legionare nu sunt pasibili de pedeapsă,
pentru că aceasta este opinia lor şi au dreptul, conform art.30 şi 31. să şi-o
exprime liber. Orice cetăţean al ţării are dreptul să propună schimbarea pe
cale paşnică, adică prin referendum sau prin vot în parlament, a oricărei legi,
indiferent cât de absurdă ar fi această propunere. Este condamnabilă doar
incitarea la încălcarea legilor, dar nu propunerea de schimbare a lor); art.37,
al. 1: “Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate şi în
alte forme de asociere”; al.2: “Partidele sau organizaţiile care, prin
scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic,
a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a
independenţei României sunt neconstituţionale”; al.4: “Asociaţiile cu caracter
secret sunt interzise”.
II) Codul Penal. Nu se pomeneşte nimic în
el despre fenomenul legionar. Art. 166, care are enunţul: “Propaganda cu
caracter fascist săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu
închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”, în noul Cod Penal
(ce va fi votat anul acesta) este schimbat astfel: “Propaganda în favoarea
statului totalitar se pedepseşte cu...”.
III) Există la ora actuală trei acte legislative
care privesc înfiinţarea partidelor: Decretul - Lege nr.8/25.XII 1989, Decretul
nr.31/194/54 şi Legea nr.21 / 1924. În niciuna dintre ele nu se face vreo
referire la ML. Art. l din Decretul nr.8/1989 începe astfel: “In România este
liberă constituirea partidelor politice, cu excepţia partidelor fasciste sau
care propagă concepţii contrare ordinii de stat şi de drept în România. Nici o
altă îngrădire pe motive de rasă, naţionalitate, religie, grad de cultură, sex
sau convingeri politice, nu poate împiedica constituirea şi funcţionarea
partidelor politice”.
IV) Legea siguranţei naţionale (Legea nr.51
/ 1991 publicată la 7.08.1991 în Monitorul Oficial nr.163). Este singurul act
unde se foloseşte cuvântul . "legionar” şi anume în art.3, care enumeră
ameninţările la adresa siguranţei naţionale a României. Articolul conţine 12
subpuncte notate de la a) la 1); cităm punctul h): “iniţierea, organizarea,
săvârşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau
extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură,
rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste, care pot pune în pericol sub
orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi
incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept”. Se constată că
este vorba despre acţiuni totalitariste sau extremiste care din punct de vedere
juridic înseamnă acţiuni armate (cu arma în mână); înfiinţarea unei asociaţii
cu caracter legionar, a unui cuib legionar, a unui partid de ideologie
legionară sau chiar înscrierea la Tribunal a ML ca asociaţie moral - creştină
nu constituie o acţiune armată şi deci nu poate fi interzisă de lege; se face o
separare între acţiunile totalitariste sau extremiste de tip comunist şi cele
de tip fascist, cât şi de cele de tip legionar, întărindu-se astfel ideea că ML
nu este fascistă. Totodată în art.4 este scris: “Prevederile art.3 nu pot fi
interpretate sau folosite în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de
apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord
ideologic, politic, religios ori de altă natură, garantate prin Constituţie sau
legi. Nici o persoană nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor
sale politice şi nu poate face obiectul unei imixtiuni în viaţa sa particulară,
în familia sa, în domiciliul sau proprietăţile sale ori în corespondenţă sau comunicaţii,
nici ale unor atingeri ale onoarei sau reputaţiei sale, dacă nu săvârşeşte
vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o ameninţare la
adresa siguranţei naţionale”. Deci este subliniat din nou dreptul cetăţeanului
la opinie proprie (ideologică, politică, religioasă etc.) şi la exprimarea ei.
Ca un argument în plus, cităm şi art.12, al. l: “Nici o persoană nu are dreptul
să facă cunoscute activităţi secrete privind siguranţa naţională, prevalându-se
de accesul neîngrădit la informaţii, de dreptul la difuzarea acestuia şi de
libertatea de exprimare a opiniilor”.
În raportul SRI pe anul 1994 se face deosebirea clară
între ML şi mişcările de tip fascist, fiind tratate separat, astfel încât
propaganda legionară nu poate fi confundată cu cea fascistă, care intră încă
sub incidenţa actualului Cod Penal. In plus se recunoaşte obiectiv că
legislaţia actuală permite răspândirea ideologiei legionare, cât şi atragerea
şi convingerea tineretului, nimic de acest - gen nefiind interzis. Spre exemplificare,
cităm din raportul SRI: “Din informaţiile pe care le deţinem se constată că s-a
amplificat, devenind practic incontrolabilă, în condiţiile actualelor
reglementări legale, activitatea de propagandă legionară destinată schimbării
imaginii publice a “mişcării”, dar mai ales a îndoctrinării şi a atragerii
tineretului”.
Toate cele arătate până acum nu duc decât la o singură
concluzie: Mişcarea Legionară nu este interzisă de lege. Este adevărat că
puterea actuală, de sorginte comunistă, doreşte să arate populaţiei că ar fi
existat şi că mai există încă ceva mai rău decât comunismul, iar acest lucru nu
ar putea fi decât fascismul şi mai ales legionarismul. Din păcate, la o
asemenea idee falsă şi ticăloasă s-a alăturat şi Opoziţia actuală. Astăzi ML
este atacată de întreg eșichierul politic reprezentat în Parlament. Mai mult
chiar, până şi preşedintele A.F.D.P.R. o atacă, ca şi cum în puşcărie l-ar fi
băgat legionarii şi nu comuniştii! Dar atacurile nu au nici un suport legal.
Toţi cei care cred în idealurile ML şi iubesc adevărul sunt datori să-i apere
trecutul (căci cine nu poate să-şi apere trecutul, care este sigur, nici să nu
vorbească de prezent şi cu atât mai puţin să-şi facă planuri de viitor) şi să
contribuie la dezvoltarea ei în actualitate. In contextul respectiv,
înfiinţarea Cuibului "Horia Sima" s-a datorat următoarelor cauze:
a. Dorinţei unor tineri de a
deveni legionari.
b. Cuibul este singura
modalitate prin care te poţi transforma dintr-un om simplu într-un adevărat
legionar, conform spuselor Căpitanului: “în Cuib să-ţi faci toată şcoala
(legionară)”.
c. De a arăta ţării că nu este
nimic periculos şi ilegal în existenţa unui Cuib şi în formele lui exterioare
de manifestare: simbolul Gărzii, insigne, steaguri, cămăşi verzi, cântece
legionare, marşuri etc.
d. Necesitatea unei activităţi
la lumina zilei, înlăturându-se ideea că ML are ceva de ascuns. Montarea
“firmei” ce indică sediul Cuibului nu s-a făcut din “teribilism”, extravaganţă
sau inconştienţă, ci din motive bine întemeiate şi anume:
- Este posibilitatea cea mai simplă de a
anunţa publicul şi autorităţile de înfiinţarea Cuibului şi de locul unde acesta
îşi desfăşoară deschis activitatea. Astfel, Cuibul - şi prin el ML - nu încalcă
art.37 din Constituţie, al.4, care specifică: “Asociaţiile cu caracter secret
sunt interzise”.
- Obişnuirea publicului cu “firme”
legionare, în nădejdea că se va putea relansa mai târziu comerţul legionar (pe
magazinele şi restaurantele legionare exista o specificaţie clară în acest
sens).
Numele
Cuibului nu a fost ales nici ca să ofenseze, nici ca să stârnească repulsie, ci
numai pentru a apăra pe cel care a fost Comandantul ML de anumite acuze
nefondate care i se aduc şi prin care este discreditată (conştient sau nu) şi
ML în ansamblul ei.
Mişcarea
Legionară trebuie să trăiască. Şi, mai presus de orice, ea este o Şcoală şi ca
orice şcoală, pe lângă manuale (în cazul nostru diverse publicaţii), are nevoie
şi de clase, iar “clasele” ei sunt Cuiburile. Oare câte clase mai are astăzi
Şcoala? Şi câţi dintre distinşii şi vechii profesori mai predau la ele?
Dumnezeu să binecuvânteze Şcoala cu cât
mai mulţi elevi şi absolvenţi!
Şerban SURU
